Introducere
Evaghelia scrisă de Matei cuprinde 3 mari părţi:
1-3 Naşterea lui Iisus si copilăria
4-18 Lucrarea publică: învăţăturile, minunile, vindecările
19-28 Drumul spre Ierusalim: săptămâna patimilor, învierea şi marea trimitere
Schiţa predicii: se axează pe 2 întrebări puse textului de mai sus:
Cine este Pruncul?
Cine trebuie să fiu eu?
A. Cine este Pruncul?
1. Isus – Yeshua – Domnul care mântuieşte – 1: 21- ,,va da mântuire din păcatele sale poporului.”
2. Emanuel – Dumnezeu este cu noi – 1: 22,23 – un Dumnezeu personal
3. Împăratul – 2:2 – vezi Isaia 9:6 ,,Domnul Păcii”; împărăţia Lui – Apoc 7:9-17
4. Păstorul poporului – 2:6 – conducerea Turmei: Ioan 10
5. Preotul – 2:12, ,,i-au adus tămâie”; vezi Evrei 8:1; 9:11
6. Profetul – 2:12 – ,,i-au adus smirmă”; împărăţia Lui – Deut. 18 : 15-16
B. Cine trebuie să fiu eu?
1. Instrumentul – purtătorul de Dumnezeu: teotokos – 1:20, 24; 2:13-15; 2:19-23: Iosif şi Maria
2. Indicatorul – steaua Betleemului: 2: 2b, 9, 10: nu îşi etala strălucirea ei, ci indica spre altcineva mai strălucitor decât ea: Isus Hristos: 1 Petru 2:12
Concluzie
Sărbătoarea naşterii Domnului ne îndreaptă atenţia spre sărbătorit: Isus Hristos. Calităţile lui, originea lui divină, dar şi dragostea noastră, nu trebuie să aibă altă direcţie. Pentru că întruparea Lui reprezintă însăşi estenţa Crăciunului.
II Samuel 1: David primeste vesti despre moartea lui Saul si alcatuieste o cântare de jale.
II Samuel 2: Domnul îi spune lui David sa se suie la Hebron,unde este uns ca imparat al lui Iuda; primul conflict intre armata lui si armata triburilor unite ale lui Israel sub conducerea lui Is-Boset.
II Samuel 3: Conflictele dintre casa lui Saul si casa lui Davidcare duc lacresterea faimei lui David; incercari de reconciliere a celor doua sunt blocate de uciderea miseleasca al lui Abner de catre Ioab-capetenia ostirii lui David.
II Samuel 4: Is-Boset este asasinat de catre doi din capitanii sai de armata.
II Samuel 5: David ajunge in sfârsit imparat peste tot Israelul si cucereste din mâinile iebusitilor cetatea Ierusalimului.
II Samuel 6: Chivotul Domnului este adus catre Ierusalim, dar din cauza incidentelor care au provocat moartea lui Uza, l-au lasat in casa lui Obed-Edom si este adus altadata la Ierusalim in mari cintece si veselie.
II Samuel 7: David isi manifesta dorinta de a zidi o casa Domnului, dar Domnul îi spune ca fiul sau va face lucrul acesta.
II Samuel 8:.Biruintele lui David impotriva a diferiti imparativecini.
II Samuel 9: David îl aduce pe Mefiboset, un fiu olog de picioare a lui Saul in casa sa
II Samuel 10: Datorita faptului ca si-a batut joc de oamenii sai, care au fost trimisi ca soli sa duca condoleante imparatului Amoritilor, David îi bate pe amoniti si pe aliatii acestora.
II Samuel 11: In timpul unui razboi, David ramine acasa. Se culca cu nevasta lui Urie, unul dintre vitejii din oastea sa si o lasa insarcinata, apoi il omoara pe acesta in mod indirect.
II Samuel 12: Pocainta lui David pus fata in fata cu pacatul savirsit.
II Samuel 13: Rezultatele judecatii sale asupra pacatului savirsit nu intirzie sa apara: Amnon, unul din fiii sai , necinsteste pe sora lui vitrega-Tamar. Absalon, fratele ei, o va razbuna si il va omori pe Amnon, iar acesta este exilat de David.
II Samuel 14: Intoarcerea lui Absalom in Ierusalim si iertarea lui de David.
II Samuel 15: Rascoala lui Absalom impotriva lui David si exilulcasei lui David in Galaad.
II Samuel 16: Sfaturi intre slujitorii lui Absalom de a-l ucide pe David.
II Samuel 17: Husai- prieten a lui David, le spulbera planurile in mod inteligent.
II Samuel 18: Confruntarea intre ostilelui Absalom si ale lui David si moartea primului.
II Samuel 19: Intoarcerea lui David la Ierusalim.
II Samuel20: Seba, fiul lui Bicri instiga pe Israel la revolta, dar este urmarit si omorit de Ioab.
II Samuel 21: David satisface cererea unor gabaoniti de a se razbuna pe casa lui Saul prin spânzurarea a 7 barbati, copii ai lui Saul.
II Samuel 22: Se lupta cu filistenii si –i bate, iar in urma acestei batalii scrie aceasta cintare de lauda la adresa Domnului.
II Samuel 23: Vitejii lui David.
II Samuel 24: David face recesamintul poporului, iar Domnul pedepseste acest lucru printr-o urgie: trei zile de ciuma; cumpara terenul unde s-a oprit Ingerul Domnului cu urgia si inalta acolo Domnului un altar.
Atunci când ierţi pe cineva, te mişti în ritmul inimii divine… Dumnezeu a creat iertarea ca singura cale de a-Şi păstra vie povestea Sa de dragoste cu rasa umană. – Lewis Smedes
Trăirea în comunitate şi relaţii implică întotdeauna credincioşie şi dedicare: te poţi baza pe mine. Încălcarea acestei promisiuni zdrobeşte inimi. Nimeni nu poate iubi ca persoana căreia i-am încredinţat inima şi secretele noastre, şi tot aşa, nimeni nu poate răni aşa cum o face aceeaşi persoană.
Dumnezeu a creat o lume perfectă şi ,,foarte bună”. După ,,cădere”, ea a devenit ,,nespus de înşelătoare şi deznădăjduit de rea” (Cain, Lameh). Dumnezeu nu a renunţat la creaţie, ci a ales să o recreeze printr-o ,,operaţie spirituală” pe inimă. Această cale este IERTAREA. El Însuşi, în Isus Hristos a ales să plătească preţul regenerării relaţiei prin această metodă.
Cele 2 metode de a supravieţui cu durerea pe care alţii ţi-o provoacă sunt: răzbunarea – o lege pe care Lameh a dus-o la apogeu ,,70×7” sau IERTAREA – o alegere care duce la viaţă – dacă devine un mod de viaţă, asemenea respiraţiei, şi nu o numerotare încrâncenată: ,,Te-am iertat azi de 3 ori, de 4 ori. De câte ori trebuie să te tot iert?”
Pilda din Matei 18 ne ilustrează câteva lucruri:
1. Cât de mare a fost datoria pe care ne-a iertat-o Dumnezeu: imposibil de plătit!
2. Cine a suportat pagubele datoriei noastre: Dumnezeu – a plătit preţul în Isus Hristos
3. Datoria noastră este să urmăm modelul ceresc: iertarea datoriei ,,tovarăşului” meu.
Din pildă putem distinge 3 paşi ai iertării:
1. Hotărârea de a nu plăti cu aceeaşi cantitate egală de durere persoanei care te-a rănit. Asta înseamnă să suspenzi legea răzbunării şi gândul revanşei.
2. Iertarea vede omul, nu doar rana. Când ne doare, vedem doar rana şi durerea noastră şi uităm că celălalt este om, ca şi noi. Robul nemilostiv a fost iertat, dar nu a iertat pe semenul său. El nu a reuşit să vadă omul din spatele datoriei, ci doar datoria. Asta i-a adus nenorocirea.
3.Al 3-lea pas, în care constaţi că ai făcut un progres real în iertare este să doreşti binele real al persoanei respective – să speri din inimă lucruri frumoase pentru el.
Concluzie: Iertarea te costă durerea. Neiertarea te costă inima.
Marcel Şaitiş – prelucrare după John Ortberg,
,,Toţi oamenii sunt normali, până ajungi să îi cunoşti”
Alergătorul cu făclie 