Proverbe

Am găsit aceste proverbe pe un site: „bătăiosu” şi am considerat că ar fi de mare folos atât pentru mine, cât şi pentru prietenii mei. De aceea le-am şi postat aici.

A

  • A aduce (a ajunge, a rămânea) în sapă de lemn
  • A ajunge cuţitul la os
  • A ajunge (veni) la spartul târgului
  • A ajuns bărbatul sluga muierii
  • A ajuns la mucuri de ţigară
  • A ajuns lupul de jocul câinilor
  • A ajuns treaba (vremea) să nu se mai încreadă omul nici în camaşa lui.
  • A arde pe cineva.
  • A cânta cuiva în strună.
  • A face ochi dulci cuiva.
  • A face un bine înseamnă a-şi bate cuie în talpă.
  • A-şi bate singur cuie-n talpă.
  • A-şi băga minţile-n cap.
  • A-şi da în petic.
  • A-şi da arama pe faţă.
  • A-şi face singur bube-n cap.
  • A-şi ieşi din fire.
  • A băga mâna in foc pentru cineva.
  • A da ortul popii.
  • A da peste noroc.
  • A da portocale la porci.
  • A aduce apă după ce s-a stins focul.
  • A aduna nuiele pentru spinarea sa.
  • A ajunge cuţitul la os.
  • A auzit clopotul, dar nu ştie de la ce bisericǎ.
  • A avea mai mult noroc decât minte.
  • A avea buzele unse si slănina in pod.
  • A bate apa-n piuă/ A bate capul.
  • A bate calul care trage.
  • A bate fierul cât e cald.
  • A bate găina cu lanţul.
  • A bate toba în tot satul.
  • A cădea pe bec.
  • A căra apă cu ciurul.
  • A da una “În numele Tatălui”.
  • Adesea, una adastam/ Si alta intampinam.
  • Adevarul e proasta ma
  • Adeseori drumul pe care vrei sa-l scurtezi e cel mai lung
  • Adeseori in dosul unei guri dulci se ascunde o inima otravita
  • Adeseori te inseli daca te iei dupa coaja copacului.
  • A despica firul în patru.
  • A dispărut de parcă l-a-nghiţit pământul.
  • A face bortă în apă.
  • A face cinste.
  • A face umbră pământului degeaba
  • A face cum îl taie capul.
  • A face din cal măgar şi din ţânţar armăsar.
  • A fi prins cu cioara vopsită.
  • A împăca capra cu varza.
  • A lua partea leului.
  • A luat-o la măsea.
  • A lucra din plin.
  • A mânca coliva cuiva.
  • A nu vedea pădurea din cauza copacilor.
  • A-nţărcat bălaia.
  • A păli pe cineva.
  • A peria pe cineva.
  • A pica din senin.
  • A pierde vremea de pomană.
  • A pleca câine surd la vânătoare.
  • A pleca la vânătoare fără puşcă.
  • A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zăbava.
  • A prinde cu mâţa-n sac.
  • A pune beţe-n roate.
  • A pune carul înaintea boilor.
  • A pune paie pe foc.
  • A pune ţara la cale.
  • A bate la ochi.
  • A face cuiva hatârul.
  • A nu face faţă.
  • A sări în ochi.
  • A scoate ceva din pământ, din piatră seacă.
  • A se da de ceasul morţii.
  • A se dezbrăca de caracter.
  • A se face că plouă.
  • A se juca cu focul.
  • A se uita ca curca-n crăci.
  • A se uita ca mâţa-n calendar.
  • A se uita ca curca în fântână.
  • A se umfla în pene.
  • A sta călare pe noroc.
  • A sta cu burta la soare.
  • A sta cu burta pe carte.
  • A trecut baba cu colacii.
  • A strica orzul pe gâşte.
  • A se da de ceasul morţii.
  • A se da de gol.
  • A trăncăni vrute şi nevrute.
  • A uita de la mână până la gură.
  • A umbla cu capul in nori.
  • A vedea roşu înaintea ochilor.
  • A vedea stele verzi.
  • A veni pe nepusă masă.
  • A vorbi cu tâlc.
  • A zburat puiu cu aţa.
  • Aceaşi Mărie cu altă pălărie.
  • Adevărul este întotdeauna la mijloc.
  • Adevărul stă scris printre rânduri.
  • Ai ales pân-ai cules.
  • Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
  • Ai carte ai parte.
  • Ai pus degetul unde mă doare.
  • Ai dat-o cotită.
  • A i se urâ cu binele.
  • A-şi da în petic.
  • A i se face urechile ca la măgar.
  • A-i fi frică şi de umbra sa.
  • A scoate-o din pământ, din iarbă verde.
  • A avea ac de cojocul cuiva.
  • A sta cu banii la saltea.
  • Apa trece, pietrele rămân.
  • Are balta peşte.
  • Are spor la treabă.
  • Arde casa şi el cu luleaua “Dă-mi un foc”.
  • Are limba înveninată.
  • Are limba despicată.
  • Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul.
  • Are o zi lucrătoare şi una sărbătoare.
  • Are suflet de câine.
  • Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta.
  • Aşa e când e să se ducă de râpă.
  • Aşchia nu sare departe de trunchi.

B

  • Baba bătrână nu se sperie de drugă groasă
  • Baba e calul dracului.
  • Baba e talpa iadului.
  • Ba că-i rasă, ba că-I tunsă.
  • Ba e albă, ba e neagră.
  • Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul
  • Bagi pe dracu’n casă cu dracu şi nu-l poţi scoate cu suta de arhierei.
  • Banul deschide uşile fără chei.
  • Banul e o mică roată ce-nvârteşte lumea toată
  • Banul este ochiul dracului.
  • Banul face bani şi păduchele păduchii
  • Banul îşi câştigă prieteni.
  • Banul îşi face vrăjmaşi
  • Banul la ban trage.
  • Banul muncit nu se prăpadeşte
  • Banul muncit pluteşte d-asupras apei
  • Banul nu are frate
  • Banul şi pe nerod îl face iubit
  • Banul te bagă afund, banul te scoate
  • Banul te bagă la rău, banul te scoate
  • Banul te chinuie (nelinişteşte, neodihneşte)
  • Bărbierul învaţă meseria pe capul proştilor.
  • Bătaia e ruptă din rai.
  • Bătaia la copii e ca buruiana de leac.
  • Bătrâneţile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
  • Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.
  • Bine faci, bine găseşti.
  • Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.
  • Binele ce-l faci cuiva, ţi-l întoarce vremea care vine.
  • Boala intră cu carul şi iese pe urechea acului.
  • Boală lungă – moarte sigură!
  • Bogatul nu crede săracului şi sătulul nu crede flămândului.
  • Brânză bună în burduf de câine.
  • Buba cap nu face până nu se coace.
  • Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.
  • Burta plină nu învaţă bine.
  • Buturuga mică răstoarnă carul mare.

C

  • Calicia pierde omenia.
  • Calul de dar nu se caută la dinţi.
  • Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.
  • Capra sare masa, iada sare casa.
  • Capul face, curul trage.
  • Capul tău a mai fost la un cur de babă.
  • Caută bătaia cu lumânarea.
  • Călătorului îi stă bine cu drumul.
  • Căpăţână cinci oca.
  • Câinele care latră nu muşcâ.
  • Câinii latră, caravana trece.
  • Când eşti sătul lasă câteva frimituri şi la vrăbii.
  • Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.
  • Capul plecat, sabia nu-l taie
  • Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia.
  • Când mi-oi vedea ceafa.
  • Când mori nu iei nimic cu tine.
  • Când omul cade, îi piere şi umbra.
  • Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.
  • Când se duce parcă vine şi când vine parcă stă
  • Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.
  • Ce are-n guşă – şi-n căpuşă. Ce are sula cu prefectura?
  • Ce e scris e sfânt.
  • Ce e-n guşă, şi-n căpuşă.
  • Ce crezi tu că poţi face, alţii au făcut deja.
  • Ce faci cu mâna ta e bun făcut.
  • Ce dai, aia primeşti.
  • Ce înveţi la tinereţe, aia ştii la bătrâneţe.
  • Ce omul face, nici dracul nu desface.
  • Ce mai la deal-la vale.
  • Ce mai tura-vura.
  • Ce ştie tot satul, nu ştie bărbatul.
  • Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.
  • Ceapa are multe fuste dar tot degeră la frig.
  • Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
  • Ce-am avut şi ce-am pierdut? Caprele tot şapte sunt.
  • Ce-i dat de la D-zeu e bun venit!
  • Ce-i mai bun la om e câinele.
  • Ce-i prea mult strică.
  • Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus.
  • Ce-ţi doreşti tu ţie să-mi dea Dumnezeu mie.
  • Ce ţie ţi se pare neînchipuit de greu, alţii deja au făcut.
  • Ce vine de la Domnul e bun venit.
  • Cei mai mulţi din neştiinţă greşesc la cele de cuviinţă.
  • Cel ce se teme să piardă nu poate să câştige.
  • Ceva care “vine peste mână”.
  • Cilivizaţia e diferenţa dintre ogor şi maidan.
  • Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
  • Cine are urechi de auzit, să audă!
  • Cine are nevastă bună ajunge fericit. Cine are nevastă rea ajunge filozof.
  • Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
  • Cine face bine, bine găseşte; / Cine face rău, rău-l însoţeşte.
  • Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
  • (Parodie)Cine fură azi un ou, mâine îl face omletă.
  • Cine munceşte n-are timp să facă bani.
  • Cine nu crede în el însuşi nu crede în nimic.
  • Cine nu munceste, nu mănâncă.
  • Cine nu voieşte când poate nu va mai putea când va voi.
  • Cine poate oase roade, cine nu – nici carne moale.
  • Cine râde la urmă râde mai bine.
  • Cine s-a fript cu ciorba, suflă şi-n iaurt.
  • Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
  • Cine se aseamănă, se adună.
  • Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge.
  • Cine se scuză se acuză.
  • Cine seamănă vânt culege furtună.
  • Cine te vede intrând în cârciumă nu zice că ai intrat să te închini.
  • Cine-mparte, parte-şi face.
  • Cine umblă pe drum cu gândul acasă îşi pierde căciula în târg.
  • Cine umblă cu miere se mânjeşte şi pe buze.
  • Cineva care a dat în mintea copiilor.
  • Cineva care este “beat-curcă”.
  • Cineva care este “lasă-mă să te las”
  • Cineva care nu-şi vede lungul nasului.
  • Cineva care s-a ajuns.
  • Cineva care se mişcă “ca ochii mortului”.
  • Cineva care “şi-a băut minţile”.
  • Cioară mândră şi flămândă.
  • Colac peste pupăză.
  • Copilul cu douǎ moaşe rǎmâne cu buricul netǎiat.
  • Copacii mor în picioare.
  • Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.
  • Corb la corb nu scoate ochii.
  • Cu capul în biserică şi cu gândul la dracu’.
  • Cu o floare nu se face primăvară.
  • Cu cât înveti mai mult, cu atât ştii mai puţin.
  • Cu cât ţipi mai tare cu atât te doare mai rău.
  • Cui pe cui se scoate.
  • Cu muncă şi cu răbdare, poţi face cât unul mare.
  • Cu mintea zurlie şi cu privirea şaşie.
  • Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învăţat.
  • Cum a venit, aşa s-a dus.
  • Cum e faţa liniştită a izvorului curat, aşa-i viaţa celui care e cu Cerul împăcat.
  • Cum îţi aşterni, aşa dormi.
  • Cum pui aşa aduni, şi cum semeni, aşa culegi.
  • Cum se duce parcă vine, şi când merge parcă stă.
  • Cum te scoli de dimineaţă, aşa îţi merge toată ziua.
  • Curaj găină că te tai.
  • Curăţenia este mama sănătăţii.
  • Curcă de beat.

D

  • Dacă alergi să câştigi bani îi dai înapoi la doctor.
  • Dacă dai, n-ai.
  • Dacă baba avea ventil, se chema automobil.
  • Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete.
  • Dacă îţi dau una, zici că n-ai avut noroc.
  • Dacă mergem împreună vreau sâ-ţi simt cotul.
  • Dacă n-ai pâine, mănâncă cozonac!
  • Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed.
  • Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.
  • Dacă şi cu Parcă se plimbau în barcă. Şi dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.
  • Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.
  • Dacă te laşi în coadă la tors, Joimăriţa ţi-agaţă fuiorul în prăjină.
  • Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul.
  • Dacă vrea să-şi înece câinele, ţăranul spune că e turbat.
  • Dacă vrei să scapi de un prieten, imprumută-i bani.
  • Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.
  • Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.
  • Dar din dar se face rai.
  • Darul dat la vreme e dar îndoit.
  • Darul nu după mărime, ci după dragoste se preţuieşte.
  • Dă cuiva un deget şi-ţi ia toată mâna.
  • Dă Doamne sănătate, că belele curg.
  • Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă.
  • De bani se plâng toţi, dar de minte niciunul.
  • De când era lupul căţel / şi măgarul viţel.
  • De departe ochiu-ţi bate, de aproape ochiu-ţi scoate.
  • De ce îţi este frică, de aia nu scapi.
  • De ce nu-ţi pasă nu-i al tău.
  • De ce te îmbogăţeşti mai tare, d-aia te usuci mai mult.
  • De ce te-mbeţi dacă ştii că-ţi face rău?!
  • De treci Dunărea innot, te-mpiedici la mal de-un ciot.
  • De unde iei trebuie să şi pui.
  • De unde nu este nici Dumnezeu nu prea cere.
  • Decât multă minte stiu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.
  • Decât cu un prost la câştig, mai bine cu un deştept la pagubă.
  • Decât să mănânc pâine cu unt şi să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare şi mă uit la soare.
  • Decât un car de frumuseţe, mai bine un dram de minte.
  • Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş.
  • Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.
  • Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.
  • Decât vin oţeţit / mai bine oţet cinstit.
  • Aşa deci şi prin urmare greci făceau comerţ pe mare. Prin urmare si-asa deci, ei făceau comerţ cu greci.
  • Degrabă să asculţi, târziu să grăieşti. Şi la mânie cu totul să zăboveşti.
  • Deştept de-i crapă capul.
  • Deşteptul învaţă din greşelile altora, dar prostul nici măcar din greşelile lui.
  • Deşteptul se loveşte cu capul de zidul proştilor.
  • Din vorbă se face fapta / şi din faptă vorba.
  • Din greşeli inveţi.
  • Dragoste cu pacoste.
  • Dragostea o ca o doctorie, dacă e pra multă te omoară.
  • Drumul cel mai scurt e cel pe care îl cunoşti.
  • Drumul spre iad e pavat cu intentii bune.
  • “Doamne fereşte!” pân’ te nimereşte.
  • Domnia şi prostia se plătesc.
  • Doi cu sapa, cinci cu mapa.
  • Doi încarcă, doi descarcă. Merge treaba? Merge!
  • Două, si cu a brânzii – nouă.
  • Două vorbe un ban nu fac.
  • Dum spiro spero!
  • Dumnezeu îţi dă, dar în traistă nu-ţi bagă.
  • Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma.
  • D-zeu a făcut trandafirul şi dracu i-a pus ghimpii.
  • După faptă şi răsplată.
  • După petrecere vine “ziua regretelor”.
  • După război mulţi viteji se arată.
  • După furtună vine si vreme bună.
  • Du-te învârtindu-te.
  • D-zeu dă cu o mână şi ia cu amândouă.

E

  • · Ea îşi canta, ea îşi descant
  • · E anevoie să tai păom- Şi să ciopleşti om
  • · E bărbat la gură.
  • · E bun numai când doarme
  • · E bun să-l trimiţi după moarte.
  • · E ca cimbru în toate
  • · E ca măgarul imbrăcat în piele de leu
  • · E ca talgerul, cu doua feţe.
  • · E crescut în coada vacii.
  • · E croit rau si cusut bine.
  • · E cu un ochi la slănină, cu altul la făină.
  • · E de neam mare, dar crescut în sărăcie.
  • · E de neam mare şi are rude în piaţă: pe Stan lăutarul şi Dobre cimpoierul.
  • · E deştept ca oaia cu jug.
  • · E foarte cinstit când doarme.
  • · E “gură spartă”.
  • · E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.
  • · E lesne a cârti, dar anevoie a îndrepta.
  • · E lesne a povăţui, şi anevoie a se povăţui.
  • · El judecă, el spânzură
  • · El mănâncă un purcel/ Ş-altuia dă un puricel.
  • · E loc la soare pentru toţi.
  • · E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii.
  • · E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.
  • · E pe bune.
  • · E ruptă din stele.
  • · E rău cu rău, dar mai rău e fără rău.
  • · E scump la tărâţe şi ieftin la făină.
  • · E spurcat la gură.
  • · Este lesne a ierta, dar e greu a uita.
  • · Este tânăr între tineri bătrân între bătrâni.
  • · Eşti cam “Lasă-mă să te las”.
  • · Eşti cam intr-o ureche.
  • · Eşti nehotărâtă ca fata mare la măritat.
  • · Eşti stăpân pe capul tău / Ori la bine, ori la rău.
  • · Eşti o belea pe capul omului.
  • · Eşti un drac împieliţat.
  • · Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?
  • · E un om – să-l pui la rană/ E ca buruiana de leac.
  • · Eu nu-s coada lemnelor, că-s fruntea surcelelor.
  • · Eu sunt mic, nu ştiu nimic. Tata-n pod beleşte oaia.
  • · Exemplele rele strică moravurile bune.
  • · Exemplele sunt făcute pentru proşti.

F

  • Face din iarnă vară.
  • Face hatârul bogatului şi mănâncă pomana săracului.
  • Face haz/ De necaz.
  • Face voie/ De nevoie/ Şi haz/ De necaz
  • Face planul ca ţiganul.
  • Facerea de bine e futere de mamă.
  • Fala si beţia/ aduc sărăcia.
  • Fapta bună laudă pe om.
  • Fapta cea rea tot, cândva se pedepseşte.
  • Fă bine la altul, să vezi tu cum îţi auzi vorbe.
  • Fă-te frate cu dracul până treci lacul.
  • Fă-ti iarna car si vara sanie.
  • Femeia care zboră ca cioara din par în par.
  • Femeia care e rea de muscă.
  • Femeia care face pe mironosita.
  • Femeia este un rău necesar.
  • Femeia te ridică, femeia te coboară.
  • Femeia vede unde bărbatul abia zăreşte.
  • Femeia “usoară” a zis: “Iubitule, bine faci, dar rău plătesti…”
  • Femeia nebătută e ca moara neferecată.
  • Fereşte-te de câine mut / şi de om tăcut.
  • Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani pot singur să mă feresc.
  • Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea.
  • Fiecare cioară îşi laudă puiul.
  • Fiecare pasăre pe limba ei piere.
  • Foaie verde lobodă, gura lumii slobodă.
  • Foamea te scoate afară din casă.
  • Frate ca frate, da’ brânza-i pe bani bărbate.
  • Frica păzeste bostănăria.
  • Fricosul se sperie şi de umbra lui.
  • Fricosul roade osul.
  • Frumoasă parcă e ruptă din rai.
  • Fuga e ruşinoasă, dar e sănătoasă.
  • Fugi de cel ce pupă în bot, / că îţi ia din pungă tot.

G

  • Gânduri multe, fără treabă, / Dovedeşte minte slabă.
  • Găina vecinului face ouă mai mari.
  • Găina bătrână face zeama bună.
  • Geaba ai pantof maro, dacă n-ai bulan misto.
  • Ghinioanele se tin lanţ.
  • Ghinionul îl dai afară pe uşă şi el intră pe fereastră.
  • Ghinionul nu vine niciodată singur
  • Graba strică treaba.
  • Greşeala recunoscută este pe jumătate iertată.
  • Greu la deal cu boii mici.
  • Gura bate curul.
  • Gura lumii n-o astupă nici pământul.
  • Gura lumii-i slobodă.
  • Gura păcătosului adevăr grăieşte.

H

  • Hai, cu D-zeu înainte!
  • Hai găină la culcare că ţi-e guşa plină.
  • Hai noroc si la mai mare.
  • Haina face pe om.
  • Hopa Mitică – cade-n cap şi se ridică.
  • Hoţul de la hoţ învaţă.
  • Hoţul jură şi iar fură.
  • Hoţul neprins e negustor cinstit.
  • Hoţul zice c-a glumit / Când vede că l-ai zărit.
  • Hoţului de hoţ îi e frică.

I

  • Iarna n-au mâncat-o lupii.
  • Inima de vânzător e venin otrăvitor.
  • Intri bou (la şcoală) şi ieşi vacă.

Î

  • Îi dai cuiva “mură în gură”.
  • Îi sare ţandăra.
  • Îl ia gura pe dinainte.
  • Îi trăzneste prin cap ce nici cu gândul nu gândesti.
  • În ţara orbilor, chiorul este împărat.
  • În coadă la arat, în fată la adunat.
  • Încalecă – multe, descalecă – du-te!
  • Înainte de a porunci învaţă a te supune.
  • Întrebarea / Trece marea.
  • În viata e bine sa fii blând ca un miel, dar cand in jurul tau sunt lupi e bine sa fii leu.
  • În viata e bine să te fereşti chiar şi de greşelile altora.
  • Învaţă de la alţii, dar fă cum ştii tu.
  • Învaţă pe alţii, ca să fii învăţat şi tu.
  • Îţi faci singur palton de scânduri.
  • Îţi intră pe o ureche şi iţi iese pe amândouă.

J

  • Jocul greşeala aşteaptă.
  • Judecă întâi pe om şi apoi îl spânzură.
  • Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârţîie.
  • Jupâneasa duce casa şi jupânul duce drumul.

L

  • La balega udă nu-i trebuie multă apă.
  • La disperare omul nu mai judecă.
  • La omul sǎrac nici boii nu trag.
  • La osul cu multă carne trag ciorile.
  • La plăcinte înainte, la război înapoi.
  • La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
  • La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.
  • La nevasta jucăuşă stă gunoiul după usă.
  • La unul mumă şi la altul ciumă.
  • La unii li s-a dat capul ca să nu le plouă-n gât.
  • Las-o baltă/moartă.
  • Lauda de sine nu miroase-a bine.
  • Laudă-mă gură că d-aia-ţi dau friptură.
  • Le muţi de la Ana la Caiafa.
  • Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.
  • Lenesul adoarme din picioare.
  • Leneşul la toate zice că nu poate.
  • Leneşul mai mult aleargă si scumpul mai mult păgubeste.
  • Leneşului îi pute pământul sub el.
  • Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.
  • Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.
  • Lucrul amestecat, pute a căcat.
  • Lupu-şi schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.

M

  • Mai bine sărac dar curat / Decât negustor încurcat.
  • Mânia nu este un sfetnic bun pentru om.
  • M-ai făcut să-mi inghit cuvintele.
  • Mama-npunge şi eu trag, ce mai cămăşuţă-mi fac!
  • Mă porţi de la Ana la Caiafa.
  • Mă duci cu preşul.
  • Mănânci un sac de sare cu un om şi tot nu-l cunoşti.
  • Mâncarea e fudulie, băutura e temelie.
  • Mânia cu nimic altceva se potoleşte, decât cu îndelunga răbdare.
  • Mânia de seară să o laşi pe dimineaţă.
  • Mâţa blândă zgârie rău.
  • Meseria este brǎţarǎ de aur.
  • Mielul blând suge la două oi.
  • Minciuna are picioare scurte.
  • Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului.
  • Minte de îngheaţă apele.
  • Mintea ta a mai fost la un cur de babă.
  • Mort a fost şi-a-nviat.
  • Morţii cu morţii şi vii cu viile.
  • Multe-am tras şi nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde.
  • Mulţi văd puţini înţeleg.
  • Mulţi văd, puţini cunosc.
  • Munca înnobilează pe om.
  • Munceste ca câinele la umbră.
  • Munte cu munte se-ntâlneşte, d-apăi om cu om.
  • Mutul tace dar le face.

N

  • Na paraua, dă-mi sarmaua!
  • Na parale, dă-mi pastramă!
  • Nebunia e soră cu prostia.
  • Ne furăm căciula unul altuia.
  • N-am cuvinte să mă exprim.
  • Ne-avem bine ca căţelul cu purcelul.
  • Ne-avem ca câinele cu pisica.
  • Neamurile şi vecinii sunt daţi de Dumnezeu, prietenii ţi-i alegi singur.
  • Negustorul fricos nu face câştig.
  • Nevoia e mama născocirilor.
  • Nevasta bună e o comoară la casa omului.
  • Nevoia invată pe om.
  • Nici în căruţă, nici teleguţă.
  • Nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brişca-n el.
  • Nici laie, nici bălaie.
  • Nici oaie între lupi, nici lup între oi.
  • Nici toate ale doctorului şi nici toate ale popii.
  • Nici cal nici măgar.
  • Nimeni n-a moştenit pământul.
  • Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.
  • Nimeni nu-şi dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.
  • Nimeni nu s-a-mbogăţit pe muncă cinstită.
  • Nimeni nu s-a născut învătat.
  • Nimeni nu s-a născut înţelept, dar mulţi au murit proşti.
  • Nimeni nu-i profet in tara lui.
  • Noaptea e cel mai bun sfetnic.
  • Norocul e de partea celor curajoşi.
  • Noroc noroc şi cu nasu-n troc.
  • Norocu-i după cum şi-l face omul.
  • Norocul vine când nici cu gândul nu gândeşti.
  • N-aduce anul ce aduce ceasul.
  • Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.
  • Nu cerceta aceste legi că eşti nebun de le-nţelegi.
  • Nu da sfaturi – Prostul nu le înţelege.
  • Nu căra apă la fântână.
  • Nu căra apă cu ciurul.
  • Nu cere ce nu ţi se poate da.
  • Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.
  • Nu e locul ci e dobitocul.
  • Nu e nici cal, nici măgar.
  • Nu eşti în toate minţile.
  • Nu există pădure fără uscături.
  • Nu face pe prostul că aşa rămâi.
  • Nu face purici mulţi pe aici.
  • Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.
  • Nu învăţa găina să facă ouă.
  • Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi.
  • Nu-i ajungi cu prăjina la nas.
  • Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
  • Nu persista in prostie.
  • Nu “pune mâna”, că “te frigi”.
  • Nu pune paie pe foc.
  • Nu mor caii când vor câinii.
  • Nu mai poate de bucurie.
  • Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n protap.
  • Nu mai umbla brambura.
  • Nu numai să cunoşti ceea ce se cuvine, ci să şi urmezi după cum se cuvine.
  • Nu poţi să faci din rahat bici şi sǎ şi pocneascǎ.
  • Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.
  • Nu râde de necazul altuia.
  • Nu te băga unde nu-ţi fierbe oala.
  • Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.
  • Nu te râde că te-ajunge.
  • Nu se ştie ca pământul/ Din ce parte bate vântul.
  • Nu sta, că-ţi stă norocul.
  • Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverşunează, ca focul când îl zgândări.
  • Nu ştii de unde sare iepurele.
  • Nu ştii pe ce lume trăieşti.
  • Nu ştie nimeni când îi bate ceasul.
  • Nu ştie stânga ce face dreapta.
  • Nu te întinde mai mult decât îţi este plapuma.
  • Nu te băga in tărâţe că te mănâncă porcii.
  • Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.
  • Nu te lua la înrecere cu alţii, ci cu tine însuţi.
  • Nu te pune la mintea nebunului.
  • Nu te râde că te-ajunge!
  • Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii.
  • Nu tot ce luceste e diamant.
  • Nu tot ce zboară se mănâncă.
  • Nu toti ce te bagă in căcat iti vor răul, si nu toti ce te scot din căcat iti vor binele.
  • Nu umbla de colo-colo cu traista-n proţap.
  • Nu umbla brambura.
  • Nu vede pădurea de copaci.
  • Nu vinde castraveti la grădinar.
  • Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.
  • Nu-i da Doamne omului cât poa-să ducă.
  • Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
  • Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ţi spargi capul.
  • Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.
  • Nu-i pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte.
  • Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.
  • Nu vezi pădurea de copaci.
  • Nu te pune la mintea nebunului.
  • Nu-ţi băga nasul unde nu-ti fierbe oala.
  • Nu-ţi băga nasul in ciorba altuia.
  • Nu-ţi da arama pe fată!
  • Nu-ţi bate singur cuie in talpă.
  • Nu-ţi bate joc de nenorocul altuia.
  • Nu-ţi da în petic/ Nu face gafe.
  • Nu-ţi lua apă peste cap.
  • Nu-ţi pune mintea la ce nu te pricepi.
  • Nu pune cal de curse să tragă la plug.
  • Numai c-o lovitură copacul nu cade.
  • Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.

O

  • O mână spală pe alta şi amândouă obrazul.
  • O mie de vorbe doi bani nu fac.
  • O persoană care este “Uşă de biserică”.
  • O vorbă rea răneşte mai mult decât o sabie ascuţită.
  • Obiceiul uşurează povara.
  • Obraznicul mănâncă praznicul.
  • Obrazul subtire cu cheltuială se tine.
  • Ochii sunt oglinda sufletului.
  • Ochii văd, inima cere, / Dar e rău când n-ai putere.
  • Ochii care nu se văd, se uită.
  • Ochiul stăpânului ingrasă vaca.
  • Omul blând ca apa lină.
  • Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.
  • Omul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie.
  • Omul învaţă cât trăieşte şi când moare tot prost este.
  • Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
  • Omul care-i prost / N-are nici un rost.
  • Omul caută leac unde simte că îl doare.
  • Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.
  • Omul cât trăieşte învaţă.
  • Omul cât îl laşi atâta se întinde.
  • Omul cu rude nu piere.
  • Omul bogat e ca iepurele – sare unde vrea.
  • Omul la mânie, cade-n nebunie.
  • Omul nu e niciodată mulţumit – de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.
  • Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.
  • Omul poate povăţui pe altul, dar pe sine niciodată.
  • Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegreşte.
  • Omul sfinteste locul.
  • Ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşte cum ţi-e portul.
  • Orice cal ajunge gloabă.
  • Orice laudă ascunde o doză de minciună şi de invidie.
  • Orice lucru este bun la timpul său.
  • Orice învăţ işi are şi dezvăţ.
  • Orice naş îşi are naşul.

P

  • Pasărea se prinde cu grăunţe, omul cu vorbe frumoase.
  • Parcă ti-a iesit o vrabie din gură.
  • Parcă e picat din lună.
  • Patru ochi văd mai bine decât doi.
  • Paza bună trece primejdia rea.
  • Până copilul nu plânge, mama ţâţă nu-i dă.
  • Până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii.
  • Până nu faci foc nu iese fum.
  • Păcala însurat şi femeia nebună.
  • Păcală s-a luat după vecinul şi a dat de bucluc.
  • Pădurea dă coadă securei.
  • Părinţii au mâncat aguridă, şi la copii li se strepezesc dinţii.
  • Până s-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.
  • Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.
  • Pe dinafară e frumos dar pe dinăuntru e găunos.
  • Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu ieşi.
  • Pentr-un boţ de mămăligă, / râde prostu de se strică.
  • Peştele de la cap se împute.
  • Pică pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă.
  • Pisica are nouă vieti.
  • Pisica cu clopoţei nu prinde şoricei.
  • Pisica cum o arunci tot în picioare cade.
  • Pisica râzgâiată nu prinde şoareci niciodată
  • Plete lungi si minte scurta, judecata mai marunta.
  • Poale lungi şi minte scurtă.
  • Geaba le scurtară-n poale că nu au mintea mai lungă.
  • Ploaia din mai face mălai.
  • Politeţea este cheia de aur care deschide toate uşile.
  • Pofta vine mâncând.
  • Pomul se cunoaşte după roade, omul după fapte.
  • Porcul îl baţi şi el zice că-l scarpini.
  • Porcul unde se cacă, acolo mănâncă.
  • Prea mulţi bucătari strică supa.
  • Prietenia e posibilă doar între oameni buni.
  • Prieteni noi să-ţi faci,dar de cei bătrâni să nu te laşi.
  • Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte.
  • Primiţi-mă în casă până ce vă veţi găsi dumneavoastră alta.
  • Prin muncă şi staruinţă,vei ajunge la dorinţă.
  • Prinde orbul, scoate-i ochii.
  • Printre flori cresc şi buruieni.
  • Prost, prost, da-i al nost’.
  • Prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul.
  • Prostul se simte jignit inainte de-i vorbesti.
  • Prostu’ dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.
  • Ρrostul cere şi deşteptul adună.
  • Prostul face ce vede si ce aude crede.
  • Prostul nu le stie, dar le nimereste.
  • Povară mai grea decît spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticneşti.
  • Pula nu ştie carte.
  • Pune mâna, şi o să pună şi Dumnezeu mila!
  • Pune punctul pe “i”.
  • Pune ţara la cale.
  • Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinţii!

R

  • Răzbunarea e arma prostului.
  • Râd curcile de tine.
  • Râde ciob de oală spartă.
  • Râde prostul de deştept, dar nici el nu-i mai deştept.
  • Râsul e frate cu plânsul.
  • Rana se vindecă, dar semnul rămâne.
  • Rana veche uşor sângerează.
  • Racul nu-şi schimbă mersul.
  • Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.
  • Râde ciocanul de nicovală.
  • Râde dracul de cătel, dar nu se vede pe el.
  • Râde, râde dar surâde.
  • Răul se face mai lesne decât binele.
  • Rădăcina e amară dar roadele dulci.
  • Recunoştinţa e o floare care creşte pe mormânt.

S

  • S-a dus de-a berbeleacul.
  • S-a dus la mama dracului.
  • S-a înfoiat ca varza / Şi îngâmfat ca barza.
  • S-a învăţat dezbrăcat / Şi i-e ruşine îmbrăcat.
  • S-a sculat cu dosu-n sus.
  • S-a făcut o apă şi-un pământ.
  • Salutul între doi duşmani este primul semn al împăcării.
  • Salvarea celor învinşi e să nu mai spere nimic.
  • Să ai “cei şapte ani de acasă”.
  • Să dai cum te lasă inima.
  • Să faci ce zice popa, nu ce face popa.
  • Să fii om de omenie.
  • Să fii cu ochii în patru.
  • Să iei castanele din foc cu mâna altuia.
  • Să împaci capra cu varza.
  • Să nu faci lucru de mântuială.
  • Să nu faci coarne la mâncare.
  • Să nu fii niciodată a cincea roată la cărută.
  • Să nu fii vaca pe care o mulg alţii.
  • Să nu muşti mâna care-ţi dă de mâncare.
  • Să nu pierzi vremea.
  • Să nu pui cal de curse să tragă la plug.
  • Să nu te bagi slugă la dârloagă.
  • Să te ferească Dumnezeu de omul prost şi de femeia beată.
  • Să nu umbli cu cioara vopsită.
  • Să nu umbli haihui.
  • Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.
  • Să nu-ţi crezi ochilor.
  • Să se ducă învârtindu-se.
  • Să n-ajungi slugă la dârloagă.
  • Să nu vinzi castraveti la grădinar.
  • Să nu fii a cincea roată la căruţă.
  • Să fii om e o-ntâmplare , să fii “un om” e lucru mare.
  • Să scoti castanele din foc cu mâna altuia.
  • Să vă dea Dumnezeu sănătate şi casă de piatră.
  • Să-i faci observaţie prostului e ca şi când ai trage un câine de urechi.
  • Să vă dea Dumnezeu sănătate şi casă de piatră.
  • Să vezi si să nu crezi.
  • Să-i fie ţărâna uşoară.
  • Să-ţi pleznească obrazul de ruşine.
  • Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.
  • Sărac cu duhul.
  • Sărac – lipit pământului.
  • Sărbătorile învrednicesc putorile.
  • S-a sculat cu noaptea-n cap.
  • S-a sculat odată cu găinile.
  • Se ţine băţos.
  • Se ţine de om ca păduchele de câine.
  • Se ţine scai de capul omului.
  • Seamănă ca două picături de apă.
  • Se linge pe buze de poftă.
  • Soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.
  • Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.
  • Speranţa moare ultima.
  • Spune-mi cu cine te însoţeşti ca să îţi spun cine eşti.
  • Stai tot timpul cu frica-n sân.
  • Strâmbii mănâncă ţara, că drepţii nu mai apucă.
  • Strânge bani albi pentru zile negre.
  • Strici orzul pe gâşte.
  • Supăratului i se taie nasul.
  • Surdul nu le aude dar le potriveşte.

Ş

  • Şantierul “cucu”. Nu iei bani, dar ai de lucru.
  • Şi cu buzele unse si cu slănina in pod.
  • Şi cu oile toate şi cu lupii prieteni nu se poate.
  • Şi cu-o floare, şi cu zece, primăvara tot se trece.
  • Şi deşteaptă şi frumoasă şi devreme acasă.
  • Şi lupul de foame iese din pădure afară.
  • Şi-a găsit dracu căpacu.
  • Şi-a pus picioarele pe spinare.
  • Şi-aşa-i bine, şi-aşa-i rău.

T

  • Tace si le face.
  • Taie frunză la câini.
  • “Te ard de nu te vezi”.
  • Te bagi in toate ca măraru-n bucate.
  • Te faci de garagaţă/ de băcănie/ de panoramă/ de râsul lumii.
  • Te scumpeşti la tărâţe şi te ieftineşti la făină.
  • Te-a prins cu mâţa-n traistă.
  • Te-a prins cu ocaua mică.
  • Toamna se alege pleava de grâu.
  • Toate îşi au vremea lor.
  • Trai pe vătrai.
  • Trag feciorii la frumoase ca muştele la … dulceaţă.
  • Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia şi banul.
  • Te roade sărăcia precum rugina fierul.
  • Toamna se alege pleava de grâu.
  • Tot păţitu-i priceput.
  • Tot tiganu’ isi laudă ciocanu’.
  • Toţi leneşii obişnuiesc să-şi facă planuri mari.
  • Tu le faci, tu să le tragi.
  • Tu-mi spui mie că raţa-npunge când ea mecăie şi fuge?
  • Timpul vindecă orice rană.

Ţ

  • Ţara arde şi baba se piaptănă.
  • Ţara arde şi nebunul îşi pârleşte ciomagul.
  • Ţigările sunt cuie de coşciug.
  • Ţine-te în pielea ta, ca să nu dai de belea.
  • Ţine-ţi limba-n gură ca să ai friptură.

U

  • Un arbore nu face pădure.
  • Un prieten nu se pierde.
  • Un om prost are cap zevzec.
  • Un tăntălău mai mare nici că se poate.
  • Una gândeşte cârciumarul / şi alta beţivul.
  • Una vorbim, başca ne-ntelegem.
  • Uită de la mână pân-la gură.
  • Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
  • Umblă cu brişca la carâmbul cizmei.
  • Unde a dus surdul roata si mutul iapa.
  • Unde-i banul, acolo-i şi mintea.
  • Unde dai şi unde crapă.
  • Unde e minte multă e şi nebunie multă.
  • Unde e vorba multă, acolo e treaba scurtă.
  • Unde e sărăcie e şi ceartă.
  • Unde e una, se strâng mai multe.
  • Unde nu faci foc, nu iese fum.
  • Unde nu-i cap e vai de picioare.
  • Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
  • Unde nu merge suta, merge mia.
  • Unde a mers mia, merge si suta!
  • Unde pune omul mâna pune Dumnezeu mila.
  • Unde sare si unde te loveste.
  • Unde sunt popi mulţi, moare pruncul nebotezat.
  • Unde umblă câinii cu covrigi in coadă.
  • Una dreaptă şi zece strâmbe.
  • Unde a fost are să mai fie.
  • Unde-ţi umblă mintea!
  • Un bogat când moare, săracul fluieră.
  • Un bordei să ai, numai să fie al tău.
  • Unde-s doi puterea creşte.
  • Unde umblă câinii cu covrigi in coadă.
  • Unul care-i fripturist.
  • Unul care a ajuns cineva.
  • Unul care trage spuză pe turta lui.

V

  • Vânzătorul care trage la cântar.
  • Vezi că-i albă şi zici că-i neagră.
  • Viaţa leneşului e grea şi mai mult înveţi din ea.
  • Viată-viată legată cu aţă. S-a rupt ata, s-a dus dracului viata!
  • Vinde făina cu ocaua mică.
  • Vinul dezleagă limbile.
  • Vorba de rău se duce ca glonţul, iar cea de bine abia se aude.
  • Vorba dulce mult aduce.
  • Vorba dulce e ca sarea in bucate.
  • Vorba e ca acul: poate să coasă dar poate să şi înţepe.
  • Vorba multă – sărăcia omului.
  • Vorbe spuse la mânie îs ca cele la bucurie.
  • Vorbele trec, faptele rămân.
  • Vorbeşti de lup şi lupul la uşă.
  • Vrabia mălai visează.
  • Vrea să fie şi grâul scump şi făina ieftină.
  • Vulturul nu prinde muşte.

Z

  • Zece înţelepţi nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.
  • Zgârcitul e totdeauna sărac.
  • Ziua bună multă vreme nu ţine.
  • Ziua frumoasă de dimineată se cunoaste.
  • Ziua bună se laudă seara.
  • Ziua caută-ţi de lucru iar noaptea de somn.
  • Ziua fuge de bivoli şi noaptea le dă cu coarnele.
  • Ziua multe descoperă.
  • Zidul alb e hârtia nebunilor.
Reclame

Un gând despre „Proverbe

  1. Pingback: Proverbe româneşti « Alergatorul cu faclie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s