1. Definirea conflictului

            Conflictul este o neînţelegere,o contradicţie, un dezacord, o ceartă, dar definiţia poate fi extinsă şi la o contradicţie între idei , interese sau sentimente.[1] Într-un conflict pot exista puncte de vedere diferite între opinii, interese, scopuri, credinţe, convingeri, experienţe, sentimente şi valori.[2]

Conflictul evocă imagini ale unor stări generate de lucruri nedorite.[3]

            La baza apariţiei unui conflict stă îndeosebi o comunicare negativă, realizată între două sau mai multe persoane, aceasta conţinând obiecţii, reproşuri, critici.[4]

            M. Vlăsceanu spune că un conflict este “o formă de opoziţie centrată pe adversar” şi care se bazează pe “incompatibilitatea scopurilor, intenţiilor şi valorilor părţilor componente”.[5]

            Conflictul poate fi pozitiv sau negativ, constructiv sau distructiv, şi aceasta în funcţie de ce aleg părţile implicate în conflict să facă din el. Foarte rar se poate vorbi de un conflict static, pentru că el se poate schimba oricând: se poate transforma cearta în distracţie, însă această transformare este o artă care necesită o pregătire specială.

 Certurile şi diferenţele individuale fac parte din viaţă şi aceasta poate fi îmbunătăţită dacă se poate anticipa un conflict şi dacă se poate trata în faza incipientă constructiv.

Rezolvarea conflictelor depinde în mare măsură de conştientizarea lor.[6]

            Freud credea într-un conflict fundamental,universal şi care nu putea fi rezolvat, conflict existent între impulsiile noastre instinctuale şi mediul prohibitiv: familia şi societatea; tot ceea ce se poate face, susţine Freud, este să se ajungă la un mai bun compromis sau la un mai bun control.[7]

 


[1] James G. T. Fairfield, When You Don’t Agree, Scottdale, Herald Press, 1977,  p.18.

[2] Ion Frunjină, Angela Teşileanu, Comunicare, negociere şi rezolvare de conflicte, Bucureşti, Mondan,

  2002,  p. 122. 

[3] Ana Stoica- Constantin, Adrian Neculau, Pshihologia  rezolvării conflictului, Iaşi, Polirom, 1998,  p. 119.

[4] Ion Frunjină, Angela Teşileanu, op. cit. , p.123.

[5] Ibidem, p.122.

[6] Helena Cornelius, Shoshana Faire, Ştiinţa rezolvării conflictelor, Bucureşti, Ştiinţă &Tehnică, 1996, pp.

  22-23.

[7] Karen Horney, Conflictele noastre interioare, Bucureşti, IRI, 1998, p. 32.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s