CAPITOLUL 2: COMUNISMUL: ORIGINI ŞI IDEOLOGIE

Comunismul a fost una dintre cele mai controversate perioade din istoria naţiunilor europene. El a reuşit să se incube şi să se statornicească în societatea europeană, atât în vest, dar mai ales în partea estică, atât în extindere, geografic, cât şi în adâncime, în straturile gândirii indivizilor şi popoarelor. Deşi promisiunea lui se baza pe principiul ,,Fiecare după puteri, fiecăruia după nevoi” , s-a dovedit a fi la nivelul aplicabilităţii un recipient al răspândirii terorii, durerii şi opresiunii. Idei pe care generaţii întregi de oameni şi-au făurit vise s-au dovedit a fi doar promisiuni utopice, dar fără un fundament practic, sau realizate pe premise greşite.

2.1. De ce a rezistat atâta vreme comunismul?

În final, comunismul s-a prăbuşit ca un castel din cărţi de joc, ca o structură construită pe nisip. Dar a rămas încă întrebarea care frământă încă minţile istoricilor şi cercetătorilor politici, o întrebare care se constituie ca un arc peste ultimele două decenii: de ce oare comunismul a avut o putere de cristalizare şi existenţă atât de mare în ciuda condiţiilor precare pe care le-a impus? A fost oare o orbire colectivă şi generală a generaţii de oameni care l-au trăit sau a avut ceva subsidiar care l-a intreţinut, o dorinţă ascunsă şi neîmplinită a unei lumi perfecte, un vis milenarist care se putea realiza doar în viitor?

2.2. Promisiunile comunismului: Manifestul Partidului Comunist, 1847

Pentru a înţelege mai bine abordarea prezentei lucrări şi pentru a a avea o viziune mai comprehensivă asupra comunismului, se cade să prezentăm mai jos promisiunile pe care Karl Marx şi Friedrich Engels le promovează în cadrul ,,Manifestului Partidului Comunist.” Acesta este un document teoretic şi programatic al socialismului ştiinţific, scris la sfîrşitul anului 1847 în Londra, la solicitarea Ligii Comuniste, prima organizaţie marxistă din lume, şi publicat în februarie 1848. Manifestul Partidului Comunist cuprinde scopurile şi programul Ligii Comuniste.
Principalele schimbări sociale pe care le prevede Manifestul Partidului Comunist sunt:
1. Exproprierea proprietăţii funciare şi întrebuinţarea rentei funciare pentru acoperirea cheltuielilor de stat.
2. Impozit cu puternic caracter progresiv.
3. Desfiinţarea dreptului de moştenire.
4. Confiscarea proprietăţii tuturor emigranţilor şi rebelilor.
5. Centralizarea creditului în mîinile statului cu ajutorul unei bănci naţionale cu capital de stat şi cu monopol exclusiv.
6. Centralizarea tuturor mijloacelor de transport în mîinile statului.
7. Sporirea numărului fabricilor de stat, a uneltelor de producţie, desţelenirea şi ameliorarea pămînturilor după un plan general.

8. Egală obligativitate a muncii pentru toţi, organizarea de armate industriale, îndeosebi pentru agricultură.
9. Îmbinarea muncii agricole cu cea industrială, măsuri avînd ca scop înlăturarea treptată a opoziţiei dintre sat şi oraş.
10. Învăţămînt public gratuit pentru toţi copiii. Interzicerea muncii în fabrici a copiilor, în actuala ei formă. Îmbinarea educaţiei cu producţia materială etc.

Într-o viziune de ansamblu, manifestul expune noua concepţie despre lume a marxiştilor, rezumată la materialismul dialectic şi istoric, teoria socialismului ştiinţific, a luptei de clasă şi a rolului istoric revoluţionar al proletariatului.
Lupta de clasă este legea fundamentală a dezvoltării orînduirilor antagoniste. Capitalismul este duşman al muncitorilor (sau proletariatului) şi trebuie să se destrame. Victoria va aparţine proletariatului Partidului Comunist ca avangardă a clasei muncitoare.
Proprietatea privată de tip capitalist trebuie să dispară şi să devină proprietate colectivă, iar relaţiile sociale întemeiate pe exploatare şi asuprire trebuie să facă loc colectivităţii.
Manifestul Partidului Comunist cuprinde şi un capitol numit ,,Poziţia comuniştilor faţă de diferitele partide de opoziţie” în care critică principalele curente socialiste neproletare: feudale, burgheze, mic-burgheze, precum şi a socialismului utopic, expunînd bazele strategiei şi tacticii luptei politice a clasei muncitoare. Finalul Manifestulului Partidului Comunist se încheie cu o chemare pe care comuniştii o fac către toţi proletarii sau către toată muncitorimea din Europa, sintetizată în sintagma „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!“